(Vedeţi mai jos ce cred experţii români despre situaţia politică din R. Moldova)
“Republica Moldova. La răscruce”, studiul lansat de Fundația Soros România, cu sprijinul Fundației Soros-Moldova, în 23 octombrie 2009 la Chișinău, analizează situația politică și a peisajului mass-media, oferind o perspectivă coerentă și detaliată, dinspre România, a stării democrației în Republica Moldova la mijlocul anului 2009, înainte de repetarea alegerilor. Studiul, realizat în urma unui program de documentare în Republica Moldova, descrie fenomenul deteriorării vieții publice, în contextul mai larg al relațiilor Moldovei cu Uniunea Europeană și cu România, comunică Jurnal de Chişinău.
Mass-media la comandă politică. În perspectiva jurnaliștilor români și experților internaționali citați în studiu, nu există o libertate reală a presei moldovenești, mass-media fiind utilizată ca instrument de influență politică și nu ca mijloc de informare corectă a publicului. Presa din Moldova este deconectată de public și se manifestă de cele mai multe ori împotriva interesului public. Acest fapt se datorează, în bună măsură, suprapunerii faliei lingvistice peste cea politică – limitările lingvistice (presă exlusiv în limba română sau în limba rusă) determinând o segmentare a categoriilor de public. În privința conținutului editorial, partizanatul politic generează dezechilibru, prin accentuări adesea virulente asupra discursului politic sau printr-o implicare a statului în conţinutul materialelor. Principiile etice şi deontologice sunt încălcate astfel sub presiune politică.
Pluralism politic sub asaltul Partidului Comuniștilor (PCRM). Omniprezența controlului politic în justiție, mass-media sau economie și reprimarea formelor de opoziție la partidul-stat PCRM au determinat, în bună măsură, regresul democratic al unui stat în care majoritatea cetățenilor aspiră să devină parte a familiei europene. În urma violențelor din aprilie 2009, Moldova reapare pe agenda Uniunii Europene, însă, în viziunea lui Ștefan Cândea, unul din autorii studiului, încălcarea normelor democratice și regimul comunist au fost „tratate prea blând de către Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii”.
Societatea civilă și mediul de afaceri, umbrite de „Partidul Comunist SA”.Comanda politică este resimțită nu doar de mass-media, ci și de către sectorul non-guvernamental sau de cel privat. Formele de manifestare se regăsesc în încălcările legislației privind libertatea de întrunire, arestările abuzive sau colectarea de informații de către serviciile secrete, prin tortură, maltratare, precum și în nerespectarea drepturilor sociale și economice ale majorității populației. Autorii studiului prezintă câteva din „armele statului”, utilizate în acapararea afacerilor private: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției sau Procuratura Generală care instrumentează dosare penale doar pentru șantaj, naționalizarea sau anularea privatizărilor, situațiile de monopol generate prin ordonanţe ale guvernului, în favoarea familiei fostului preşedinte, Vladimir Voronin şi altele.
Sursa: Jurnal de Chişinău